HABENULA, s. f. I habenula, s. f. / habenula. NA: habe-nula. [Lat. habenu]a, dim. dt. la habena =curea, frau, lig-ament.] 1) Fiecare din cele doua cordoane care au originea la nivelul polului anterior al *epifizei, denumite si tija sau fraul epifizei. H. leaga epifiza de hipotalamus. Sin.: peduncul anterior al epifizei. 2) Structure) anatomica In forma de panglica.
