GROSISMENT, s. n. / grossissement, s. m. / enlargement. [Tr. grossissement, din [at. crassus, cu Varianta grossus = gros, dens.} Marime utilizata pentru caracterizarea instrumente-lor optice care dau imagini virtuale (ex.: microscopul optic). G. reprezinta raportui dintre tangenta trigonometrica a unghiu-lui a;, sub care se vede imaginea prin instrumentui optic, si tangenta trigonometrica a unghiului a,, sub care se vede obiectu! direct, cuochiul liber, dinpunctui de observatie.
