GANDIRE

0
6

GANDIRE, s. f. / pensee, s. f. / thinking (ca proces), thought (ca sistem). [Magfl. gond = gS-nd.} Cea mai importanta functie a creierului, In cadrul careia sunt structurate notiunile Intr-un ansamblu functional-logic ca o manifestare a rationali-tatii. Reprezinta functia dinamica a inteligentei si, in esenta, reprezinta activitatea mentala de: 1) contemplare teoretica in-dreptata spre un obiect cu intentia de a ajunge la o concluzie; 2) de liberare practica indreptata spre un obiect cu intentia de a ajunge la un act de decizie. Operatiile principale ale g. sunt: analiza, sinteza, comparatia, generalizarea si abstracti-zarea. Perturbarile g. pot fi: formale (ritmul asodatiilor de idei, prea lent, prea rapid) si de fond (obsesiile si delirul). GAT, s. n. / cou, s. m. / neck. NA: collum. [Si- veche glatu = inffhifitii.ra,} Segment al corpului care une^te capul cu trunchiul. V. si cervical.