FOTOMULTIPLICATOR, s. n. / photomultiplicateur, s. m. / photomultiplier tube. [Gr. phos, photos = [umind; [at. multi- plicalor, -oris = mmuifitor, de la multiplicare = a mari, a spori fi multiplex, -icis = cu mu[te cute (multus = muit; plica = cutd, mdoiturd).} Dispozitiv utilizat pentru amplificarea curentului fotoelectric provenit de la *fotocatod. Este confec-tionat dintr-un tub vidat de stida, In interiorul caruia se afla catodul (fotocatodul), anodul si un numar de electrozi supli-mentari, denumiti dinode, alimentati de la o sursa de tensiune prin intermediul unui divizor de tensiune. Fotoelectronii, extrasi din suprafata fotocatodului de fotonii incidenti, sunt focalizati si accelerati In campurile electrice dintre dinode si smulg de pe suprafata acestora electroni secundari, producandu-se astfel amplificari repetate ale fluxului de fotoelectroni. Fiecare electron accelerat poate smulge cate 2-3 electroni secundari, astfel meat curentui fotoelectric initial poate creste de 10 ori si mai mult. Acest fapt permite utilizarea f. pentru Inregistrarea fluxuri-lor de radiatii de slaba intensitate. V. contor si camera de scin-tilatie.
