FORAJ, s. n. / forage, s. m. / dri ll ing. [Lat. forare = o gawi} Act chirurgical efectuat cu ajutorul unui burghiu (instrument ascutit care serveste la producerea gaurilor) pentru a patrunde In interiorul unui tesut sau a extrage un fragment de tesut, In scopul efectuarii unei ‘biopsii, a unei explorari, sau In scop tera- peutic. Ex.: f. unui os, al unui organ. A nu se confunda cu trepanatia (v.).
