FENOCOPIE, s. f. / phenocopie, s. f. / phenocopy. [Qr. phainein = a aparea; [at. copia = cantitate. mare, numar mare.] Modificare efemera In expresia fenotipica a unui geno-tip, care mimeaza expresia fenotipica a altui genotip, sub acti-unea unor factori inductori din mediu. Ex.: „microcefalia poate fi indusa de infectii virale sau iradiere si mimeaza malforma-tiile ereditare.
