FARINGE, s. n. / pharynx, s. n. / pharynx. NA: pharynx. [Qr. pharynx, -yngos = faringe.} Conduct musculomembranos care face sa comunice cavitatea bucala cu *esofagul, pe de o parte, si fosele nazale cu *laringele, pe de alta parte. F. cuprinde frei parti: o parte superioara In raport cu fosele nazale (*rinofaringe), o parte medie, bucala (*orofaringe) si una in-ferioara (hipofaringe), care corespunde orificiului superior al laringelui. Este locul de Incrucisare a cailor respiratorii (sau aeriene) si digestive. FARINGE BUCAL / oropharynx, s. m. / oral pharynx. NA: pars oralis pharyngis. Sin.: orofaringe (v.). FARINGE NAZAL / nasopharynx, s. m. / nasal pharynx. NA: pars nasalis pharyngis. Sin.: rinofaringe (v.).
