FACILITARE, s. f. / facilitation, s. f. / facilitation. [Lat.facili-tas, – atis =ufurintd, de ia facilis =Ufar.} 1) Stabilirea unui reflex cu atat mai usor cu cat excitatiile care il produc au fost repetate mai frecvent. 2) In general, favorizarea produ-cerii unui fenomen.
