EXTREMITATE, s. f. / extremite, s. f. / extremity. [Lilt. extremitas, -atis = e^tremitate, capdt.] 1) Portiunea initiala sau terminala a unei formatiuni anatomice. Ex.: e. acromiala a claviculei, capatui lateral al claviculei, care se articuleaza cu acromionul, si e. sterna/a a claviculei, capatui medial al claviculei, care se articuleaza cu sternul. 2) Partile periferice pro-eminente ale corpului. Ex.: mana si piciorul si, prin extensie, membrul superior si inferior; nasul; urechile; mentonul. 3) Partile periferice ale unui organ. Ex.: e. supehoara a rinichiului, polul superior al rinichiului; e. superioara a testiculului, polul superior, In contact cu epididimul; e. uterina a ovarului, e. mediala a ovarului, legata de uter prin ligamentui uteroovarian.
