ESOFORIE, s. f. / esophorie, s. f. / esophoria. [^r. eso = wauntru, pherein = a purta, a transporta.] Tendinta axelor globilor oculari de a devia spre interior, prevenita de vederea binoculara. V. si esotropie.
ESOFORIE, s. f. / esophorie, s. f. / esophoria. [^r. eso = wauntru, pherein = a purta, a transporta.] Tendinta axelor globilor oculari de a devia spre interior, prevenita de vederea binoculara. V. si esotropie.
