EPISTAXIS

0
3

EPISTAXIS, s. n. / 6pistaxis, s. f. / epistaxis. {Qr. epi = pe, stasis = picurare, ae la epistazein = a curge pK-atura cu pica- two.} Sangerare nazala. Forme: e. anterior, prin lezarea *petei vasculare Kiesselbach, si e. posterior, eel mai adesea la hiper- tensivi, prin lezarea arterei sfenopalatine. Sin.: rinoragie.