EPIGLOTA, s. f. / epiglotte, s. f. / epiglottis. NA: epiglottis. [Cjr. epi = pe; glotta sau glottis = iimfia,} Lama fibrocartila- ginoasa medians, dispusa deasupra orificiului laringelu’ si care proemina la limita posterioara a cavitatii bucale. Are forma unei frunze implantate prin petiol 7n unghiul diedru al cartilajului tiroid. Este acoperita de o membrana mucoasa si formeaza partea superioara a ‘taringeM, care acopera *glota In timpul deglutitiei.
