ENTROPIE, s. f. / entropie, s. f. / entropy. [Qr. enlrope = ocfiunea. de a intowce, de [a entrepein =a mtowce spre interior (en = in; trepein = a intoarce).] Functie termodinamica dedusa din prindpiul al doilea al termodinamicii. Prin e. se evalueaza nedisponibilitatea energiei unui sistem pentru a efectua lucru mecanic, cresterea e. fiind Insotita de scaderea cantitatii de energie disponibila. E. reflecta gradul de dezordine al unui sistem si creste In cursul proceselor ireversibile din natura. Rezulta ca e. universului, considerat ca un sistemInchis, creste, iar energia sa disponibila scade. Organismele vii sunt sisteme anti-entropice, opunandu-se tendintei nivelatoare a me-diului fizic, exprimata prin cresterea entropiei.