ENTEROGLUCAGON, s. m. / enteroglucagon, s. m. / entero- glucagon. [Cfr. enteron = intestin; glykys = du[ce; gone, gonos = urmaf, sa.ma.nta. genitaid,] Polipeptid plasmatic cu compozitie si actiune asemanatoare cu ale *glucagonului. Se-cretia sa, la nivelul mucoasei intestinale, este declansata de ingestia de glucoza.
