ENANTEM, s. n. / enantheme, s. m. / enanthem(a). Cjr. en =in; anthema =inflbrire.] Leziune, mai mult sau mai putin Intinsa, a unei mucoase In cursul unei boli eruptive, analoga *exantemului cutanat (ex.: petele Koplik pe mucoasa bucala, caracteristice rujeolei).
