EMPIEM, s. n. / empyeme, s. m. / empyema. [C,r. empye-ma, – alos = acumufare de puroi, de [a en = in, pyon = puroi] Acumulare de puroi Intr-o cavitate naturala din organism. Terme- nul utilizat ca atare semnifica aproape Intotdeauna pleurezia purulenta (*piotorax).
