ELECTRON EUTRALITATE, s. f. / electroneutralit6, s. f. / electroneutrality. [Cfr. elektron = cfiifiUmBar, corp care se e[ec-trizeazd prin frecare! lot. neutralis =neutru, de (a neuter, -tra, -trum = nici unui, mci altuL] Caracteristica a unui mediu material macroscopic In care sarcina negativa totala a *anioni-lor este egala cu sarcina pozitiva totala a *cationilor.
