DUODEN, s. n. / duodenum, s. m. / duodenum. NA: duo- denum. [Lat. duodeni = in numar de 12, abrwwe de. [a duo- deni digitorum = de. 12 de.ge.tt (lungi-ine-a. acestui segment intestinal.] SegmentuI initial al intestinului subtire, care con-tinua pilorul. D. cuprinde patru segmente, care descriu In jurul capului pancreasului un inel incomplet (In forma de potcoava), denumit cadru duodenal: prima portiune, orizontala, este unita cu a doua portiune, verticala, prin genu super/us (genunchiul posterior); a treia portiune, orizontala, este unita cu a doua prin genu inferius (genunchiul inferior) si se continua cu a patra portiune, ascendenta, pana la unghiul duodenojejunal. Portiu-nea a doua primeste „coledocul si *canalele pancreatice.
