DUCTOPENIE, s. f. / ductop6nie, s. f. / ductopenia. [Lilt. ductus = canal, gr. penia = saracie.} Diminuare a numarului de ‘canalicule biliare intrahepatice. Se traduce prin *colestaza de intensitate variabila, mai mult sau mai putin tolerata. D. poate fi congenitala (*sindrom Alagille) sau dobandita, con- secutiv unei ‘hepatite medicamentoase sau imune, ca si unei *colangite primitive sclerozante.