DOCIMAZIE, s. f. / docimasie, s. f. / docimasia. Gr. doki-masia = proBa, ancfletd, de. [a dokimazein =fl e.xamin.CL Termen ce desemneaza diferitele probe cu ajutorul carora se Incearca cunoasterea starii unui organ In momentui mortii. Cea mai cunoscuta este proba de hidrostatica pulmonara sau proba de plutire a plamanului: fragmentele de plaman cu densitate mare cad la fundul apei. In acest caz, proba de d. este ne- gativa si se observa la plamanul nerespirat, dar si In *imatu-ritate, *atelectazii, procese inflamatorii pulmonare cu participare alveolara. Prin d. histologica pulmonara se Incearca, de ase- menea, sa se constate daca un copil a respirat dupa nastere sau s-a nascut mort. Prin d. hepatica se cerceteaza continutui de *glicogen hepatic pe sectiuni histologice, pentm a stabili durata agoniei.
