DISERITROPOIEZA

0
52

DISERITROPOIEZA, s. f. / dyserythropoiese, s. f. / dysery- thropoiesis. [Gr. dys = gnu, dificii; erythros =rosu; poiesis = creare, fonnare, de ia poiein =o face.} Anomalie catitativa a maturarii *eritroblastelor care duce la o productie insuficienta de globule rosii. Se traduce prin anemie cu *reticulocitoza usoara si un grad de hemoliza. D. poate fi dobandita (de ex. In ‘anemia refractara si In *anemia Biermer) sau congenitala (*talasemie).