DIFUZIUNE, s. f. / diffusion, s. f. / diffusion. {Lot. diffusio, -onis = revdrsare, de la diffundere = a raspdnd’i, a revarsa.} 1) Diseminarea unei substante In organism. 2) Amestecul spontan al moleculelor a doua sau mai multe substante, ca o consecinta a agitatiei termice; rata de amestec este propor-tionala cu concentratia substantelor si cu cresterea tempera-turii. 3) Modalitate de trecere a substantelor la nivelul mem-branelor pe baza de ‘gradient! de concentratie si de potential, fara consumde energie metabolica. Pentru descrierea canti-tativa a fenomenului de d., se utilizeaza legile lui Pick. V. si transport pasiv. 4) D. in geluri, cu particularitatile sale (carac-ter discontinuu, se formeaza inelele Liesegang), sta la baza metodelor de *imunodifuzie si *imunoelectroforeza.
