DETECTOR, s. n. / detecteur, s. m. / detector. [Lot. detector, – oris = re.veia.tor, cd care descoperd, de ia detegere = a descoperi.] Instrument, corp sau substanta capabile sa sem- nalizeze sau sa puna In evidenta cantitatea, prezenta unor fe- nomene fizice sau a unor substante. Ex.: d. de radiatii.
