DEPRESIE, s. f. / depression, s. f. / depression, nervous breakdown. [Lat. depressio, -onis = Casare in jos, coBorare, de [a deprimere = a Casa in jos, a afiinda.} Stare mentala caracterizata prin tristete patologica, durere morala, pesimism, autodevalorizare, dezinteres, anxietate, la care se asociaza o Incetinire psihomotorie (‘bradipsihie, *akinezie, *abulie etc.) si simptome somatice (constipatie, anorexie etc.). Au fost de-scrise numeroase forme de d. In functie de aspectui clinic (intensitatea anxietatii, preponderenta simptomelor somatice) si de etiologie (*d. endogena, *d. de involutie, *d. mascata, *d. nevrotica, *d. post-partum, *d. psihogena, *d. somatogena). in *ICD-10 si *DSM-IV d. sunt clasificate In functie de intensitatea si durata simptomatologiei, cat si In raport de evolutie.
