CRONAXIE, s. f. / chronaxie, s. f. / chronaxia, chronaxy. {Cjr. khronos = tilnpj 0x10 = votoare., sau axios = potrivire.] Indicator de excitabilitate introdus de L. Lapicque. Reprezinta timpul minimnecesar pentru a produce o excitatie, cand inten- sitatea curentului este egala cu dublul „reobazei. J n cazul nervilor mielinici si muschilor scheletici, c. este de 0,3-0,8 ms, iar la muschii netezi mult mai mare, pana la 1 s.
