CROMOPEXIE, s. f. / chromopexie, s. f. / chromopexis. [C/r. khroma, -atos = culoare.; pexis =fi^are.} Fixarea unui pigment sau a unei solutii colorate de catre un tesut sail sis-tem. Se refera fie la un proces fiziologic, cum ar fi preluarea si conjugarea bilirubinei de catre ficat, fie la un procedeu de colorare folosit In laborator pentru explorari cito- si histologice. CROMOPROTEINA, s. f. / chromoproteine, s. f. / chromo-protein. [Cfr. khroma, – atos – culoare; protos = primni; -inn.] Heteroproteina a carei grupare prostetica este un pigment, care la randul sau contine adesea un element metalic (fier, cupru, magneziu). Unele c. au functie respiratorie. Ex.: *hemo-globina, *dorofila, *ceruloplasmina.
