CREPITATIE

0
6

CREPITATIE, s. f. / cr6pitation, s. f. /crepitation. [Lat. crepitare =a scoate un zgonwt, a pdrdi.} Ansamblu de sunete asemanator celui produs de frecarea parului Intre de-gete sau de calcarea zapezii proaspete. Se poate produce In mai multe circumstante patologice: 1) C. gazoasa, senzatie auditiva si tactila la apasarea tegumentelor atunci cand exista o infiltratie gazoasa subcutanata, In gangrena gazoasa sau In fracturile costale cu ruptura pleurei viscerale. 2) C. osoasa, c. simtita In momentui plasarii mainii deasupra unui focar de frac-tura cu inducerea miscarii relative a fragmentelor osoase.