CORNAJ, s. n. / cornage, s. m. / cornage. [Tr. cornage.} Zgomot sub forma unui suierat care apare In inspiratie, une-ori (rar) si In expiratie. Este suficient de intens si se aude de la distanta. Se produce ca urmare a micsorarii lumenului defi-leului laringian, consecutiv unui proces inflamator sau, mai rar, tumoral.
