CONTRACTURA, s. f. / contracture, s. f. / contracture. [Lot, contractus, de [a contrahere = a strange (cam = cu; tra- Aere = a trage. cu forfa).} Contractie prelungita, reversibila si involuntara a musculaturii striate (unul sau mai multi muschi), fara sa existe leziuni organice ale fibrelor musculare. Poate fi simptom In unele boli. Ex.: *c. abdominala, c. extrapiramidala, c. piramidala. V. si convulsie, crampa, spasm.
