CONDIL

0
8

CONDIL, s. m. / condyle, s. m. / condyle. NA: condylus, pi. condyli . [Lot. condylus, din gr. kondylos = orticuCafie.] Relief osos rotunjit Intr-un sens si aplatizat In altui, mgeneral articulat cu o „cavitate glenoida. Ex.: c. femural, c. hume-rusului, c. maxilar inferior, c. occipitalului, c.