COMPULSIE, s. f. / compulsion, s. f. / compulsion. Lat. compulsio, -onis = constrange-re., de la compulsare =a im- pinge..} Necesitatea imperioasa de a actiona, care depaseste controlul volitiv, cu scopul de a preveni o stare de angoasa sau culpabilitate. C. de repetitie, In teoria psihosomatica, reprezinta impulsul de a reconstitui o sxperienta emotionala din copilarie, ale carei circumstante au fost refulate. In situatii care evoca experienta initiala, tendinta de exprimare a continutului refulat se manifests ca fenomen repetitiv. Actele compulsive, Infaptuite pentru a controla si neutraliza o gandire obsesiva, se pot organiza In ritualuri interminabile (toaleta, verificari etc.). C. se asociaza obsesiilor In ‘tulburarile obsesiv-oompulsive (clasica nevroza obsesionala), acestea din urma fiind mai ales fenomene ideatorii, In timp ce c. reprezinta un fenomenactional.
