COMPENSARE

0
14

COMPENSARE, s. f. / compensation, s. f. / compensation. [Lot. compensatio, -onis = repartipie. ecfiita6ila, cumpanire, de la compensare =a cumpdni, a compensa,] 1) Atenuarea efec- telor patologice din cadrul unei boli, prin diverse reactii ale orga- nismului care find spre stabilirea unei atari de relativ echilibru fiziologic. 2) In psihanaliza, tendinta inconstienta de a diminua o trasatura de caracter sau un complex de inferioritate prin cautarea de satisfactii si placeri susceptibile sa provoace uita- rea.