COLUTORIU, s. n. / collutoire, s. m. / col lutory. [Lot. col- luere =a spaia, a clati} V. gargarism. COMA, s. f. / coma, s. m. / coma. Qr. koma, -atos = sown profund.] Alterarea partiala sau totala a starii de ‘constienta a unui subject, cu afectarea functiilor de relatie si respectarea, mai mult sau mai putin completa, a functiilor vegetative. In general, bolnavu! nu reactioneaza la stimuli externi (vizuali, auditivi, tactili, olfactivi etc.), dar conserva functiile respiratorie si circulatorie, care pot fi reduse sau perturbate. 0 astfel de definite este insuficienta, atat In plan fiziopatologic, cat Si In plan descriptiv clinic. De aceea, Intr-o definitie mai nuantata se disting: 1) C. reactiva, In care exista un raspuns adaptat sau neadaptat la stimuli senzoriali (c. r. corespunde la vechea denumire c. vigila). 2) C. areactiva, In care lipsesc total ras- punsurile la stimulii senzoriali, iar functiile vegetative, desi pre- zente, sunt alterate (vechea denumire: c. cams). 3) *C. depa-sita. In functie de cauze, se descriu mai multe tipuri de c. V. In continuare diferite tipuri de coma.
