CLEPTOMANIE, s. f. / cleptomanie, kleptomanie, s. f. / klep- tomania. [QT. kleptes = hot, de la kleptein = a/lira, mania = nebunie..} „Impulsie patologica la furt. Se manifesta In diverse circumstante psihologice, de obicei ca o tendinta obsedanta Insotita de reprobare din partea subiectului, ca si In cursul unor deteriorari mentale.
