CLASMATOZA, s. f. / clasmatose, s. f. / clasmatosis. [Cjr. klasma, -atos =fragment, bucH^c-il nipta; -ozo.] Fenomen de fragmentare citoplasmatica fara distrugerea celulei, propriu plasmocitului. Consta In formarea unei prelungiri citoplasma-tice care creste In volumsi ulterior se detaseaza In medial exterior. Fragmentele citoplasmatice astfel detasate, numite corpi hialini, au dimensiuni Intre 1-4 m, pastreaza un anumit timp miscarile protoplasmatice interne si prezinta miscari amoe-boidale. Se admite ca, eel putin la embrion, c. furnizeaza mplasma proteine si lipoproteine; c. este deci o forma particu-lara de exocitoza.