CENTRIFUG, adj. / centrifuge, adj. / centrifugal. [Lot. centrum =centru, din gr. keatroa = vdrf ascufst; fugere =a. aie-rga, a fugi. 1) ‘in fizica, tendinta de Indepartare fata de centrul unui cere, sub actiunea unei forte, numita centrifuga. 2) In medidna, care are tendinta de a evolua spre extremi-tati. Ex.: un eritem care evolueaza In puseuri cu localizare c., sau transmiterea influxului nervos de la un centru nervos spre un organ efector este c. Ant.: centripet.
