CATACROTISM, s. n. / catacrotisme, s. m. / catacrotism. [QT. kata = in jos; krotos = fiataie.; -ism.} Anomalie a pulsu-lui caracterizata prin usoare expansiuni ale arterei dupa socul principal si prin aparitia unei mid unde sau incizuri aditionale „pe panta descendenta a ‘sfigmogramei (unda catacrotica). V. sfigmograma.
