CAPTOR, s. n. / capteur, s. m. / captor. [Lat. capture = a prinae.] Dispozitiv, frecvent electronic, ce permite detectarea unei informatii (eel mai adesea corespunzand unei marimi fizi-ce sau biologice), pe care o traduce Intr-un semnal electric ale carui variatii reflecta variatiile marimii studiate. C. este primul component al unui lant de masurare, care cuprinde, conectat la c., un sistem de transmisie, un sistem de Inregis-trare si, In functie de complexitatea informatiilor, un sistem de prelucrare (procesare) a acestora.
