CANALOPATIE, s. f. / canalopathie, s. t. I channelopathy. [Lot. canalis =panf:, jgfiea6; gr. pathos = 6oal6..] Termen foarte nou, prin care este desemnat ansamblul alterarilor struc-turale si functionale ale „canalelor ionice. Au fost descrise numeroase mutatii ale genelor ce codifica proteinele-canal si o serie de relatii cu patologia structurilor excitabile din organism, Indeosebi cu patologia cardiovasculara.
