BETALACTAM, s. n. / betalactame, s. m. / betalactame. Compus format prin eliminarea unei molecule de apa Intre o functie acid si o functie amina, fixate pe doi atomi de carbon adiacenti. Ciclul b. se afla In numeroase antibiotice. Activitatea antibiotica este suprimata prin deschiderea dclului b., In special sub actiunea *betalactamazelor. Var.: p-lactam.
