BALOTARE, s. f. / bal lottement, s. m. / ballottement. [fr. ballottement, din itai. palla (dialectic balla) = minge.} Ma-nevra clinica prin care se percepe, la palparea cu ajutorul de-getelor (sau la palparea unui organ cu o mana, cealalta mana exercitand presiuni sacadate), senzatia de corp solid care pluteste Intr-un lichid sau de glisare a unui corp. V. si balotare fetala.