AUTOPUNITIE, s. f. / autopunition, s. f. / self-punishment. CJT. autos = sine insusi; [at. pumtio, -onis = pedeapsd, de. ia punire = a. pedepsi.] Conduita a unor subiecti afectati de nevroze sau de psihoze, care sufera de un sentiment de cul-pabilitate nemotivat, cu rise de *automutilare sau chiar suicid.
