AUTOMUTILARE, s. f. / automutilation, s. f. / self-mutilation, automutilation. [(yr. autos = sine insufi; [at. mutilatio, -onis = mutitare, de. ia mutilare = a scMbdi.] 1) Mutilare sau ranire practicata de un subiect asupra lui Insusi, Indeosebi la nivelul organelor genitale, dar si la nivelul altor parti ale corpului (de- gete, urechi etc.). A. este o manifestare a ‘autopunitiei Indeosebi In depresiile profunde si In schizofrenie, dar se observa si In degradarea intelectuala profunda. V. si autopuni-tie. 2) Mutilare a propriului corp provocata voluntar Inscopul obtinerii unui avantaj.
