ANTIPLACHETAR, adj., s. n. / antiplaquettaire, adj., s. m. / antiplatelet. [Gr. anti = contra; fr. plaqiiette, din o[andezd plaken = a carpi, a pe-tici.] 1) Despre o substanta sau un factor care se opune actiunii plachetelor. 2) Medicament dotat cu aceasta proprietate. Ex.: aspirina, dipiridamol, ticlopidina. V. si antiagregant, receptor plachetar.
