ANALIZOR, s. n. / analyseur, s. m. / analysor. [Qr. analyein = a fezoha, (ie. la. ana = din nou, iarafi, lyein = a distruge} 1) Ansamblu functional alcatuit dintr-un receptor senzitiv sau senzorial periferic si din centrul cortical care intervine In re-ceptia senzoriala. Ex.- receptor cutanat, vizual, auditiv. 2) Dis-pozitiv care, In cazul polarimetrului, permite cautarea planului de polarizare a luminii [nicol a.). 3) Aparat care permite analiza electra-encefalogramei In termeni de frecventa si amplitu-dine. 4) A. de aminoacizi permite evaluarea compozitiei In aminoacizi a unei proteine.
