ALEXITIMIE, s. f. / aiexithymie, s. f. / alexithymia. {Qr. a -priv.; lexis = cuvdnt; thymos = minte, spirit.} Stare de inhibitie a exprimarii sentimentelor. Se observa Indeosebi In stresul posttraumatic si la subiectii dependent! de droguri sau de unele medicamente. Uneori, a. afecteaza personalul de Ingrijn-e medicala.