ADEZIUNE, s. f. / adhesion, s. f. / adhesion. [Lat. adhaesio, -onis = aivpm, de ia adhaerere = a fi. atafat (ad = spre, haerere =a fi prins).] 1) Fenomen produs la contactui din-tre doua corpuri diferite; este consednta atractiei intermolecu- lare. In cazul contactului unui corp solid cu unul lichid, daca forta de a. este mai mare decat cea de coeziune, lichidul uda vasul. 2) A. plachetara, sin.: adezivitate- plachetara (v.). 3) In psihiatrie: lipsa de mobilitate a proceselor psihice, cu fixarea la o idee sau unsentiment. Ex.: a. bolnavului de *epilepsie.
