IMUNOCOMPETENTA

0
7

IMUNOCOMPETENTA, s. f. / immunocompetence, s. f. ;| immunocompetence. [[at. immunis =scutit, apitrat, dt [ana = [ipsit de, miiniis = obligatie, competentia = potrivire, de (a competere = a se mtdini in ac-eiasi punct, a coincide, a se potrivi (cum = cu; petere = a se mdrepta spre). Capadta-tea de a dezvolta un *raspuns imunla aparitia unui antigen.