IMPLANT, s. n. / implant, s. m. / implant. [Lat. in = in; plan-tare = a msamanfa] Denumire generica pentru o serie de substante, materiale sau obiecte care sunt introduse In organis-me In diferite scopuri: protezare, terapeutic, diagnostic si experimental. I. sunt foarte variate ca natura si structura: 1) Fragment de tesut destinat ‘implantarii. 2) Comprimate sau capsule me- dicamentoase introduse Intr-o regiune optima pentru actiunea medicamentului si pentru mentinerea unei concentratii tera- peutice o perioada de timp prestabilita. Primele /. inedicamen- toase consacrate In practica medicala au fost cele hormonale. In prezent, gama i. m. s-a extins. 3) 0 serie de surse radioactive, Indeosebi ace continand radiu, sunt utilizate In „radio-terapia locala a unor cancere. 4) *Stimulatoare cardiace (pace-maker) si electrozi stimulatori.
