HIDROMORFON, s. n. / hydromorphone, s. f. / hydromor- phone. [Cfr. hydor, hydatos = apd; Morpheos =zeui som-rwlui (datoritd acfiunii soporifice a nwrfinei).] (DCI) Derivat semisintetic de *opiu administrat pe cale bucala, rectala sau subcutanata. H. prezinta proprietati similare cu ale *morfinei, dar este mai activ.
